vineri, 8 mai 2015

Cyathus striatus


  Comestibilitate: necomestibilă
Agaricaceae     
Cyathus striatus DSC46123
Cyathus striatus DSC43709

Bazidiocarpul: iniţial în formă de degetar, mai târziu de cupă sau de trompetă; este acoperit la început de un văl (epifragmă) alb care se rupe la maturitate şi favorizează răspândirea sporilor; peridia tare, de 10- 16 mm înălţime, 6-8 mm diametru, este la exterior maroniu-roşcată, ruginie şi acoperită de peri deşi, iar la interior striată longitudinal, lucioasă, albă la exemplarele tinere, mai târziu cenuşie
Gleba: exemplarele tinere au mai multe adâncituri cu aspect lenticular, care ulterior se scindează în 12-16 peridiole discoidale, gri, cu diametrul de 1-1,5(2) mm, acoperite de o membrană (tunică) albă, fiind ataşate de bazidiocarp prin cordoane lungi, elastice, de micelii (funiculi) cu colorit alb; privite de deasupra, peridiolele au aspectul unor ouă dintr-un cuib de pasăre
Piciorul: este absent
Fructificaţie: iunie-decembrie
Ecologie: saprofită; se dezvoltă în grupuri compacte sau împrăştiat pe fragmentele de lemn căzute aflate în descompunere de pe solul pădurilor, buturugi, crenguţe (în special de Quercus, dar şi de Pinus, Fagus, Alnus), conuri de Abies; preferă habitatele umede de la marginea pădurilor, locurile umbrite, rariştile de pădure
Specii similare:
Cyathus stercoreus, care are bazidiocarpul în formă de pocal; peridiolele negre, sunt lipsite de tunică; se dezvoltă în special pe soluri îmbogăţite cu gunoi de grajd sau pe excrementele animalelor
Cyathus olla, care are bazidiocarpul în formă de pocal sau de cupă; peridiolele mai mult sau mai puţin turtite, sunt cenuşii, de 3-4 mm diametru
Crucibulum crucibuliforme, care are bazidiocarpul în formă de cupă; peridiolele, în număr de 5-8, sunt gălbui-albicioase


  Bazidiocarpi maturi
Cyathus striatus DSC43715
Cyathus striatus DSC43421
Cyathus striatus DSC43424
Cyathus striatus DSC46120 Cyathus striatus DSC42476 Cyathus striatus DSC122096

  Bazidiocarpi tineri
Cyathus striatus DSC42436
Cyathus striatus DSC42433
Cyathus striatus DSC43712
Cyathus striatus DSC47886 Cyathus striatus DSC122117

  Referinţe:
Cruz R. H. S. F., Assis N. M., Silva M. A., Baseia I. G. (2014). Revision of the genus Cyathus (Basidiomycota) from the herbaria of northeast Brazil. Mycosphere Online - Journal of Fungal Biology 5(4): 531-540
García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 212
Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Homobasidiomycetes. Gasteromycetes. Version 2.0: 31-32
Gray S. F. (1821). A natural arrangement of British plants: according to their relation to each other as pointed out by Jussieu, De Candolle, Brown. Vol. 1. Baldwin, Cradock and Joy. London: 587
Greville R. K. (1824). Flora Edinensis or a description of plants growing near Edinburgh, arranged according to the Linnean System, with a concise introduction to the natural orders of the Class Cryptogamia, and illustrative plates. Edinburgh: 459
Kirschbaum C. L. (1869-1870). Jahrbücher des Nassauischen Vereins für Naturkunde. Wiesbaden: 38
Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 222
Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 286
Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 46-47
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 305
Willdenow C. L. (1787). Florae Berolinensis Prodromus: secundum Systema Linneanum Ab Illustr. Viro ac Eq. C. P. Thunbergio emendatum conscriptus.: cum Tabulis VII. aeri incisis. Berolini: Impensis Wilhelmi Viewegii: 399

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu