sâmbătă, 28 septembrie 2013

Lactarius deliciosus

Delicious Milkcap, Saffron Milkcap
Agaricus deliciosus L. 1753, Amanita deliciosa (L.) Roussel 1796

 
 Comestibilă condiționat
Russulaceae   

COMESTIBILITATE: comestibilă (excelentă), dar numai îndelung gătită, de preferință exemplarele tinere
FRUCTIFICAȚIE: iulie-noiembrie
ECOLOGIE: micorizantă; se dezvoltă împrăştiat sau în grupuri, pe solurile acide din pădurile de conifere din zona de munte
SPECII SIMILARE: Lactarius semisanguifluus, la care pălăria, lamelele și piciorul, portocalii, se colorează la maturitate în verde-albăstrui; Lactarius deterrimus, la care pălăria portocalie, concentric-zonată, la maturitate

are pete verzui
BAZIDIOCARPUL: inițial convex, apoi adâncit la centru, în formă de cupă, de 5-13 cm diametru; cuticula cu colorit variabil, în diferite nuanţe de portocaliu, cu o serie de zone concentrice portocaliu închis, la maturitate cu colorit verde
LAMELELE: decurente, dese; portocalii, la maturitate verzui, eliberează un latex portocaliu prin tăiere
PICIORUL: portocaliu, adesea scrobiculat, gol pe interior, cu înălţimea de 3-6 cm și grosimea de 1-2 cm

Lactarius deliciosus DSC23882

Lactarius deliciosus DSC25764

Lactarius deliciosus DSC25758

CARNEA: de culoare galben-portocalie, când este tăiată, eliberează un latex portocaliu care devine după câteva ore verde în contact cu aerul; poate fi gătită prin prăjire în ulei sau în unt, pe grătar sau pe grill, poate fi pusă la murat în oțet sau marinată



►bazidiocarpi tineri
Lactarius deliciosus DSC128913

Lactarius deliciosus DSC91753

Lactarius deliciosus DSC91754

►bazidiocarpi maturi
Lactarius deliciosus DSC128928

Lactarius deliciosus DSC128929

Lactarius deliciosus DSC128927
Lactarius deliciosus DSC145335

Lactarius deliciosus DSC145342



Referinţe:
Courtecuisse R., Duhem B. (2011). Guide des champignons de France et d'Europe: 1-544
Dann G. (2017). Edible Mushrooms. A Forager’s Guide to the Wild Fungi of Britain and Europe UIT Cambridge Ltd.: 1-526
Jordan P. (2015). Field Guide to Edible Mushrooms of Britain and Europe Bloomsbury Publishing Plc.: 70
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 179
Mincu E.C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 173-174
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 274

2 comentarii:

  1. cum se numeste la noi ,adica cum e recunoscuta traditional ?¿?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La noi, în România, i se spune cel mai adesea râşcov, dar uneori, în unele zone ale ţării, i se mai spune şi roşcov, pita pădurii, burete iute, lăptuci.

      Ștergere