Xylaria polymorpha

Stroma: de obicei are aspect de deget, dar poate avea şi alte forme foarte variate; este pedunculată, ascendentă, îngroşată la bază, uşor curbată, de 1-3 cm diametru şi 5-10 cm înălţime; iniţial este de culoare brun-cenuşie sau maro deschis, devenind brun-negricioasă ulterior, uneori cu o uşoară tentă verzuie sau albăstruie; la maturitate, suprafaţa exterioară are aspect granular; carnea tare, are culoare albă Piciorul: este cilindric sau turtit Fructificaţie: tot timpul anului Ecologie: saprofită; de regulă, concresc câte 2-6 exemplare la un loc; se dezvoltă la baza buştenilor şi cioatelor putrede de foioase (mai ales pe Fagus şi Acer) Specii similare: • Xylaria longipes, care are stromele mai subţiri, mai mici şi mai puţin robuste Importanţă: - există studii care au evidenţiat activitatea antimicrobiană a extractelor etanolice - corpurile de fructificaţie conţin o serie de compuşi (polipropionaţi) care au un puternic efect antifungic asupra ciupercilor patogene ale plantelor

strome mature

strome tinere

  Referinţe:

●	Hacioglu N., Akata I., Dulger B. (2011). Antimicrobial potential of Xylaria polymorpha (Pers.) Grev. African Journal of Microbiology Research 5(6): 728-730
●	Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L. J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 286
●	Jang Y.-W., Lee I.-K., Kim Y.-S., Lee S., Lee H.-J., Yu S. H., Yun B.-S. (2007). Xylarinic Acids A and B, New Antifungal Polypropionates from the Fruiting Body of Xylaria polymorpha. Journal of Antibiotics 60(11): 696-699
●	Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 59
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 31