marți, 8 martie 2016

Hygrophorus pudorinus


  Comestibilitate: mediocră
Hygrophoraceae     
Hygrophorus pudorinus DSC34408
Hygrophorus pudorinus DSC25708

Bazidiocarpul: cărnos, la început convex, apoi campanulat până la plan-convex, cu diametrul de 3-12 cm; cuticula subţire, separabilă, cu nuanţe rozii (palid roziu-carneu, roz-portocaliu deschis, crem-roziu), este netedă pe vreme uscată şi vâscoasă pe vreme umedă; carnea este rozalie sub cuticulă
Lamelele: subdecurente, apoi adnate; dese, subţiri, inegale, cu aspect ceros; iniţial albe, ulterior crem-rozii
Piciorul: subţiat la vârf, cu porţiunea îngroşată adesea îngropată în sol, crem-albicios; ajunge la 5-12 cm înălţime şi 20-30 mm grosime
Fructificaţie: martie-octombrie
Ecologie: micorizantă; se dezvoltă împrăştiat sau în grupuri pe solurile pădurilor de conifere (în special sub Abies alba, Pinus)
Specii similare:
Hygrophorus russula, care are pălăria cu nuanţe roşiatice până la rozii, adeseori cu dungi sau pete mai întunecate; creşte în păduri de foioase
Hygrophorus poetarum, care are pălăria palid portocalie până la portocaliu-maronie; creşte în păduri de foioase
Hygrophorus nemoreus, care are pălăria palid portocalie, cu fibrile radiale mai închise la culoare; creşte în păduri de foioase
Hygrophorus eburneus, care are pălăria de culoare albă, foarte vâscoasă; lamelele sunt decurente
Comestibilitate: este considerată comestibilă, de o calitate mediocră datorită mirosului de răşină; carnea este tare, albă, cu gust acru; pot fi consumate exemplarele tinere, după îndepărtarea cuticulei şi fierbere


  Bazidiocarpi tineri
Hygrophorus pudorinus DSC34406
Hygrophorus pudorinus DSC34411
Hygrophorus pudorinus DSC34407
Hygrophorus pudorinus DSC25710 Hygrophorus pudorinus DSC25711

  Referinţe:
Fries E. M. (1836-1838). Epicrisis Systematis Mycologici, seu Synopsis Hymenomycetum. Upsaliae, e Typographia Academica: 322
Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 143
Massee G. (1902). European Fungus Flora: Agaricaceae. Duckworth & co. London: 71
Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 294
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 152
Tagliavini O., Tagliavini R. (2003). Atlante dei funghi commestibili della Basilicata. Seconda edizione. Consiglio Regionale della Basilicata: 228

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu