duminică, 29 septembrie 2013

Aleuria aurantia

Orange peel fungus
Peziza aurantia Pers. 1800

 
 Comestibilă
Pyronemataceae   

COMESTIBILITATE: comestibilă (mediocră), atât gătită cât și în stare crudă
FRUCTIFICAȚIE: toamna târziu (septembrie-octombrie) şi primăvara devreme (mai-iulie)
ECOLOGIE: saprofită; se dezvoltă în grupuri numeroase pe solurile argiloase umede, la marginea drumurilor şi a potecilor din păduri
SPECII SIMILARE: Sarcoscypha coccinea, care are un diametru mai mic al ascocarpului (2-5 cm), care este roşu-carmin, roşu-portocaliu aprins și crește pe ramurile

căzute de pe solul pădurilor de foioase
ASCOCARPUL: are colorit destul de variabil, portocaliu deschis până la roşu-portocaliu aprins la interior, palid portocaliu cu aspect pruinos-făinos la exterior; are 2-8 (10) cm diametru şi 2-4(8) cm înălțime; seamănă foarte bine cu nişte coji de portocale aruncate pe sol; inițial are formă de cupă cu marginile rotunjite, ulterior devenind întins cu marginile ondulate având tendinţa de a se rupe
PICIORUL: absent
CARNEA: este subţire şi fragilă, de culoare albicioasă

Aleuria aurantia IMG14750

Aleuria aurantia DSC96369

Aleuria aurantia DSC96356

COMESTIBILITATE: se poate consuma în stare crudă (în salate, presărată cu zahăr în tarte cu fructe), se poate găti în amestec cu alte ciuperci, ca adaos în papricașuri, poate fi conservată prin uscare

CARNEA: este subţire şi fragilă, de culoare albicioasă

Aleuria aurantia DSC96363

Aleuria aurantia DSC96366

Aleuria aurantia DSC24100

Referinţe:
Arora D. (1986). Mushrooms demystified. Ten Speed Press: 837
Courtecuisse R., Duhem B. (2011). Guide des champignons de France et d'Europe: 1-544
Dann G. (2017). Edible Mushrooms. A Forager’s Guide to the Wild Fungi of Britain and Europe UIT Cambridge Ltd.: 1-526
Jordan P. (2015). Field Guide to Edible Mushrooms of Britain and Europe Bloomsbury Publishing Plc.: 33
La Chiusa L. (2020). Guida completa al riconoscimento dei funghi. Giunti Editore S.p.A.: 312
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 11
Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 40-41
Palazón Lozano F. (2001). Setas para todos Pirineos, Península Ibérica. Pirineo: 77
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 54
Sánchez Rodríguez J. A. (2004). Guía de Hongos de la Provincia de Ávila. Ávila: Diputación Provincial de Ávila: 43

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu