Hydnum repandum

Hedgehog mushroom, Sweet tooth, Wood hedgehog

Dentinum repandum (L.) Gray 1821, Sarcodon repandus (L.) Quél. 1886, Tyrodon repandus (L.) P. Karst. 1881

Comestibilă condiționat

Hydnaceae

COMESTIBILITATE: comestibilă (excelentă), după gătire îndelungată; de preferat exemplarele tinere FRUCTIFICAȚIE: iulie-octombrie ECOLOGIE: micorizantă; se dezvoltă solitar, împrăştiat sau, cel mai adesea, în grupuri numeroase, de cele mai multe ori formate din mai multe exemplare concrescute, pe solul pădurilor de conifere şi de foioase DĂUNĂTORII: carpozoamele sunt atacate de mamifere (Sciurus vulgaris), larvele unor diptere

BAZIDIOCARPUL: cărnos, la început convex, mai târziu întins, lobat, cu margini neregulate, la maturitate adesea adâncit la centru, de 6-15 (20-25) cm diametru; cuticula netedă, fin catifelată, cu colorit crem, galben-albicios, galben-ocru, galben-ruginiu, uneori fisurată la maturitate HIMENOFORUL: format din ţepi decurenţi, inegali, moi, care se desprind uşor de pălărie, deşi, lungi de 2-7 mm, cu colorit ocru-gălbui; prin strivire, ţepii se colorează în portocaliu sau brun-gălbui PICIORUL: adesea poziţionat lateral, neted, cărnos

CARNEA: este alb-gălbuie, compactă, fragilă, subţire, cu miros plăcut de fructe, gust puţin amărui (mai pronunţat la exemplarele mature), care dispare prin fierbere; pentru a preveni gustul amărui, poate fi fiartă un timp în lapte; sunt căutate exemplarele tinere, la care mai întâi se îndepărtează ţepii şi care sunt consumate în amestec cu alte ciuperci; se poate conserva prin deshidratare; poate acumula în concentraţii ridicate Zn şi Fe

SPECII SIMILARE: Cantharellus cibarius, care are stratul fertil format din nervuri decurente, groase, bifurcate, de culoare galbenă; Hygrophoropsis aurantiaca, care are stratul himenal format din lamele puternic decurente, dese, repetat ramificate înspre margine; pălăria este portocalie până la galben-portocalie, iar marginile sunt ondulate, răsucite uşor înspre interior; Lepista flaccida, care are himenoforul format din lamele dese, puternic decurente; pălăria are formă de pâlnie, iar marginile sunt răsucite înspre interior

Referinţe:
●	Camangi F., Stefani A., Sebastiani L., Lippi A., Petrucci P., Falaschi N. (2008). Etnomicologia – La Risorsa Fungo in Alta Valle del Vara la Valle del Biologico. CM Alta Valle del Vara e SSSA: 146-147
●	del Conte A., Lassoe T. (2008). The edible mushroom book. DK Publishing: 71
●	García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 73
●	Georgescu A. A., Busuioc G. (2011). Determination of heavy metals in several species of wild mushrooms and their influence on peroxidase activity. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. Lucrări ştiinţifice, Seria Agronomie 54(2): 62-66
●	Gray S. F. (1821). A natural arrangement of British plants: according to their relation to each other as pointed out by Jussieu, De Candolle, Brown. Vol. 1. Baldwin, Cradock and Joy. London: 650
●	Greville R. K. (1824). Flora Edinensis or a description of plants growing near Edinburgh, arranged according to the Linnean System, with a concise introduction to the natural orders of the Class Cryptogamia, and illustrative plates. Edinburgh: 405-406
●	Grudnicki M., Tănase C. (2003). Aspecte fitopatologice privind ciupercile de pe răşinoase din unele arborete ale judeţului Suceava. Analele Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava. Secţiunea Silvicultură. Serie nouă 2: 95-102
●	Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L. J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 236-237
●	Jakovlev J. (2011). Fungus gnats (Diptera Sciaroidea) associated with dead wood and wood growing fungi: new rearing data from Finland and Russian Karelia and general analysis of known larval microhabitats in Europe. Entomologica Fennica 22: 157-189
●	Linnaeus C. (1753). Species plantarum, exhibentes plantas rite cognitas, ad genera relatas, cum differentiis specificis, nominibus trivialibus, synonymis selectis, locis natalibus, secundum systema sexuale digestas. Tomus II. Holmiæ, Impensis Laurentii Salvii: 1178
●	Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 37
●	Mabey R. (2012). Food for Free. HarperCollins Publishing: 339
●	Mincu E. C., Ţuculescu R. (2010). Ciupercile din România. Editura Galaxia Gutenberg: 65-67
●	Pârvu M. (2007). Ghid practic de micologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca: 258
●	Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 630
●	Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 108
●	Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84
●	Tagliavini O., Tagliavini R. (2003). Atlante dei funghi commestibili della Basilicata. Seconda edizione. Consiglio Regionale della Basilicata: 318