sâmbătă, 20 ianuarie 2018

Suillus granulatus

Weeping bolete
Boletus granulatus L. 1753, Ixocomus granulatus (L.) Quél. 1888

 
 Comestibilă condiționat
Suillaceae   

COMESTIBILITATE: comestibilă (bună), dar numai după îndepărtarea cuticulei (exemplarele tinere)
FRUCTIFICAȚIE: iulie-noiembrie
ECOLOGIE: micorizantă; crește împrăştiat sau în grupuri numeroase, rareori solitar, pe solurile acide dimprejurul coniferelor (Pinus)
SPECII SIMILARE: Suillus grevillei, la care piciorul are un inel fragil, membranos, albicios; Suillus luteus, care are porii mici, circulari, iar piciorul are un inel membranos format prin desprinderea vălului parţial de stratul himenal

BAZIDIOCARPUL: semisferic, apoi convex, la maturitate convex-aplatizat, cu diametrul de 3-10 (15) cm; cuticula, foarte uşor separabilă aproape în totalitate, este netedă, vâscoasă pe vreme umedă, ocru-gălbue, brun-gălbuie, brun-portocalie, brun-roşcată; carnea de sub cuticulă, palid gălbuie, nu-şi schimbă culoarea în contact cu aerul
TUBURILE: adnate sau decurente, lungi de circa 10 mm; porii, neregulaţi, atât alungiţi cât şi rotunzi, cu colorit palid gălbui, galben-limonii, ulterior galben-oliv, exsudă picături de lichid cu aspect lăptos la exemplarele tinere

Suillus granulatus IMG14733

Suillus granulatus IMG14741

Suillus granulatus IMG14735

CARNEA: compactă la exemplarele tinere, palid gălbuie, are un miros plăcut de fructe şi gust de alune; poate fi uscată şi folosită ulterior la prepararea supelor sau în amestec cu alte ciuperci; ocazional, consumul acestei ciuperci a dus la apariţia unui uşor disconfort gastric

PICIORUL: cilindric, cu colorit palid gălbui; are aspect granular, datorită picăturilor de lichid exsudate şi ulterior întărite pe picior, care din albe ca laptele se colorează în maroniu; are înălţimea de 4-8 cm şi grosimea de 1-2 cm
DĂUNĂTORII: larvele unor specii de diptere se hrănesc şi se dezvoltă în stratul himenal

►bazidiocarpi maturi
Suillus granulatus DSC79261

Suillus granulatus DSC79289

Suillus granulatus DSC127562
Suillus granulatus DSC127559

Suillus granulatus DSC79288

Suillus granulatus DSC79279
Suillus granulatus DSC79280

Suillus granulatus DSC127551

Suillus granulatus DSC127544
Suillus granulatus DSC79298

Suillus granulatus DSC79271



►bazidiocarpi tineri
Suillus granulatus DSC175552

Suillus granulatus IMG14947




Referinţe:
Andersson C., Fabech B., Gry J., Jensvoll L., Krüger L., Lyrån B., Matilainen N., Nurttila A., Olafsson G. (2012). Mushrooms traded as food: Nordic questionnaire, including guidance list on edible mushrooms suitable and not suitable for marketing. For industry, trade and food inspection. Nordic Council of Ministers: 1-54
Associazione Micologica Italiana Naturalistica Telematica (2018). Tutto Funghi. Cercali, Conoscerli, Raccoglierli. Giunti Editore S.p.A.: 311
Blanco D., Fajardo J., Verde A., Rodríguez C. A. (2012). Etnomicología de los hongos del género Suillus, una visión global. Sociedad Micológica de Madrid 36: 175-186
Boa E. (2004). Wild edible fungi. A global overview of their use and importance to people. Food and Agriculture Organization of the United Nations. Rome: 1-147
Carrillo L., Audisio M. C. (2007). Manual de microbiología de los alimentos. 1a edición. San Salvador de Jujuy: 172-173
Cetto B. (1978). I Funghi dal Vero. Vol.1. 10° Edizione: 297
Cooke M. C. (1871). Handbook of British Fungi. Macmillan and co., Paris and New York: 251
Courtecuisse R., Duhem B. (2011). Guide des champignons de France et d'Europe: 1-544
Dann G. (2017). Edible Mushrooms. A Forager’s Guide to the Wild Fungi of Britain and Europe UIT Cambridge Ltd.: 1-526
Fries E. M. (1836-1838). Epicrisis Systematis Mycologici, seu Synopsis Hymenomycetum. Upsaliae, e Typographia Academica: 410-411
García Bona L. M. (1987). Catálogo micológico de Navarra. Cuadernos de Sección Ciencias Naturales 3: 93
Gérault A. (2005). Florule évolutive des Basidiomycotina du Finistere - Homobasidiomycetes. Boletales. Version 2.0: 19
Groves J. Walton (1979). Edible and Poisonous Mushrooms of Canada. Ottawa: Research Branch. Agriculture Canada: 229
Guzmán G. (1990). Identificación de los hongos : comestibles, veneosos, alucinantes y destructores de la madera. Limusa: 92
Hall I. R., Stephenson S. L., Buchanan P. K., Yun W., Cole A. L. J. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Timber Press: 112
Jordan P. (2015). Field Guide to Edible Mushrooms of Britain and Europe. Bloomsbury Publishing Plc.: 100
Karadelev M., Rusevska K., Spasikova S. (2007). The Family Boletaceae s.l. (Excluding Boletus) in the Republic of Macedonia. Turkish Journal of Botany 31: 539-550
Karsten P.A. (1882). Bidrag till kännedom av Finlands natur och folk. Haft.37: 10
Kummer P. (1871). Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichen und sichern Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze: mit Ausnahme der Schimmel - und allzu winzigen Schleim - und Kern-Pilzchen. Zerbst: Verlag von E. Luppe's Buchhandlung: 65
Locsmándi C., Vasas G. (2013). Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile şi otrăvitoare. Editura Casa: 64
Mabey R. (2012). Food for Free. HarperCollins Publishing: 384
Palazón Lozano F. (2001). Setas para todos Pirineos, Península Ibérica. Pirineo: 583
Rea C. (1922). British Basidiomycetae: A Handbook to the Larger British Fungi. Cambridge University Press: 560
Sălăgeanu G., Sălăgeanu A. (1985). Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoare din România. Editura Ceres: 271
Sánchez Rodríguez J. A. (2004). Guía de Hongos de la Provincia de Ávila. Ávila: Diputación Provincial de Ávila: 116
Ševčik J. (2006). Diptera associated with fungi in the Czech and Slovak Republics. Časopis Slezkého Muzea Opava 55 (Suppl. 2): 1-84
Tagliavini Osvaldo (2012). Funghi della Basilicata / a cura di Osvaldo e Rosario Tagliavini: 292

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu